Comunicarea este un fenomen psihologic.
Daca reusim sa intelegem cum comunica ceilalti oameni vom avea la dispozitie indicatii pretioase ce ne vor ajuta sa le clasificam actiunile, sa le intelegem si uneori sa le prevedem.
Relatarea informatiei nu este chiar obiectiva.
Chiar daca toti observatorii unui acelasi obiectiv ar avea cele mai bune intentii si nu ar adauga si nici nu ar omite nimic perceptii lor, filtrele perceptive au grija ca oricare doi oameni sa recepteze diferit o aceiasi situatie.
In ultima etapa a comunicarii ajungem la prelucrarea informatiilor, fenomen care pe de o parte ne usureaza viata iar pe de alta ne creaza probleme atunci cand avem impresia ca propria noastra perceptie este realitatea obiectiva. Aici fiecare dintre noi are tendinta de a generaliza, suprima si deforma informatia.
Schimbările informației au loc la nivelul perceptiv si de prelucrare. Dacă doi oameni schimbă păreri intre ei, spunem că ei comunica. Cei doi participanți la comunicare au rolul de emitător si receptor rol care se schimbă intre ei. In multe cazuri, cele comunicate nu au asupra receptorului efectul scontat de emițător și uneori se ajunge la confuzii și neclaritați. Receptorul înțelege altceva decât ce a vrut sa spună emițătorul si astfel apar conflictele.
Psihanalistul Eric Berne a introdus analiza tranzactionala care ne furnizeaza informatii cu privire la tipurile noastre de comunicare si cu ajutorul careia putem impiedica producerea perturbarilor in comunicare.
Elementele de bază ale analizei tranzacționale sunt cele trei stări ale eului care determină comportamentul, dar și gândirea și simțirea:
- eul parintelui
- eul adultului
- eul copilului
Pentru a comunica fară conflicte, ar trebui determinate in ce stare a eului se află partenerul de discuție, să răspundeți în postura eu-lui asteptată și abia la pasul următor treceți pe pozițiza de pe care doriti sa vă adresați străduindu-vă ca aceasta poziție să fie eu-l adultului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu